Hello everybody! ANUNT IMPORTANT!
Mi-am mutat locatia pe www.sacomunicam.blogspot.com !
Va astept!
Mi-am mutat locatia pe www.sacomunicam.blogspot.com !
Va astept!
Astazi, 28 martie 2009, ora 20:30 este ORA PAMANTULUI! Stinge lumina timp de o ora, aratand ca iti pasa de viitorul Planetei!
| http://www.aukro.ro/?ap=1&aid=13095428&bid=77021 |
http://www.youtube.com/watch?v=P6X_vdJ15Ls
M-am gandit sa inaugurez venirea primaverii printr-un nou post si folosind ca introducere o melodie dansabila, vesela si senina ca si anotimpul in care am pasit.
Imi doresc ca luna martie sa ne fi gasit pe toti mai linistiti si de ce nu, mai relaxati, bineinteles, comunicand.
Am citit de curand un articol foarte interesant si care spune adevaruri. Acesta se intituleaza “De ce sa ne spunem <te iubesc> doar in pat?”. O sa citez un fragmentel din acest articol la care consider ca trebuie sa facem referire in orice moment: “…Dragostea din minte se adreseaza unei persoane, unei femei sau unui barbat. Are adresa fixa. Dragostea din minte este exclusiva. Cand iubesti pe unul, nu mai ai loc si pentru altul…”. Totodata “iubirea este o <generozitate a atitudinii>”.
Si acum ne punem intrebarea: cati dintre noi impartasim acest sentiment cu adevarat? Adeseori auzim indivizi care spun: iubesc doua persoane si nu ma pot decide intre care sa aleg. Fals. Asta inseamna ca de fapt nu iubeste pe niciuna dintre ele. Si da, “iubirea este o <generozitate a atitudinii>”, intrucat <a iubi> inseamna a fi generos iubind, neasteptand nimic in schimbul exprimarii acestei atitudini si nici pretinzand lucruri absurde din partea celeilalte persoane, ca de exemplu interzicandu-i diverse actiuni ori incercand sa o schimbam. Nimeni nu este proprietatea nimanui, prin urmare trebuie sa ne comportam ca atare.
Cand vom intelege de fapt care este sensul verbului <a iubi>, deabia atunci nu ne vom mai obosi mintea cu intrebarea: “Pe cine oare iubesc eu de fapt?”
Bine am pasit in 2009! First of all, felicitari Any pentru permis! Suntem mandri de tine!…Asa, intram in acest an nou cu speranta implinirii dorintelor restante in anul trecut! Cu siguranta cu totii avem, cum s-ar spune, treburi nerezolvate. Ori daca exista cazuri fericite, cu siguranta nu ne putem multumi doar cu ce avem, ci ne dorim si mai mult. Asa cum este si normal. Cred totusi cu totii suntem obositi de aceeasi intrebare constanta “Ce iti doresti pentru noul an?” Iar raspunsurile, de asemenea, variaza prin modul de formulare, insa exprima aceeasi idee.
Un alt an, un an in care ne dorim sa fim mai fericiti decat am fost, sa ne alegem mai cu grija cunostintele, cei pe care vrem sa ii avem alaturi, deoarece si cea mai inocenta persoana, aparent vorbind, poate sa iti insele crezurile. Asadar, in cazul acesta ne dorim o intuitie mai ascutita. Prea putine sunt persoanele pe care te poti bizui si in care sa ai incredere totala, deoarece majoritatea se indruma dupa interesul propriu, incat sa le fie lor cat mai bine si falsand in fata celorlalti. E dificil si chiar periculos sa jucam pe doua scene, la un moment dat una din ele poate sa se rupa datorita greutatii situatiei in sine, iar acest lucru sa perturbe in acelasi timp si actiunile de pe scena a doua.Asadar, sa incercam sa cream in jur o viata simpla a noastra tuturor, fara complicatii, realizate de noi. Si ascultati si melodia de mai jos. E sugestiva.
http://www.youtube.com/watch?v=-8vYbu6z6aA
Cum putem sti cand e bine sa zicem “da” si cand “nu”? Tocmai pentru ca nu stim, ne rezumam doar la un “nu stiu” alimentat de nesiguranta gandurilor noastre. Intreaga noastra existenta este marcata de o diversitate de sentimente, asa cum am mai scris si in alte articole. Cele mai semnificative, in opinia mea, sunt atasamentul, dragostea, afectiunea, dar si indoiala, nesiguranta. Deoarece…pana la urma cu totii suntem firi diferite, avem idei diverse, si de aceea, la un moment dat nu exista o interactiune a crezurilor noastre, ceea ce determina o deteriorare a relatiilor dintre noi.
Sa exemplificam printr-o situatie. Doi indivizi privesc o floare. Amandoi sunt incantati de frumusetea ei in aceeasi masura. Peste un timp floarea incepe sa se ofileasca. Unuia dintre ei i se reduce entuziasmul ce il manifesta pentru aceasta la un moment dat, insa celalalt individ nu opteaza pentru retragere, ci incepe sa se ingrijeasca de ea, stropind-o, in speranta ca va redeveni aceiasi frumoasa floare care le-a bucurat in nenumarate randuri sufletele…